Am mari emotii, deci nu ma judecati prea aspru, este ultima idee care mi-a venit urmare a refuzului tuturor de a-mi intinde o mana de ajutor, mai bine zis un umar pe care sa pun capul, sa plang si sa-mi descarc sufletul. Veti spune desigur ca puteam cauta un psiholog sau de ce nu vorbesc cu o prietena. Ei bine, poate pare de necrezut nu am nici o prietena, nu am pe nimeni caruia sa-i pese de mine.
Nu sunt o ciudata, sau cel putin asa sper, sunt o persoana deschisa care simte nevoia de comunicare si nu are cu cine sa si-o satisfaca.
Am sa povestesc aici zilnic tot ce imi trece prin minte, tot ce am pe suflet, indiferent daca cineva va citi vreodata sau nu.
Este imperios necesar sa gasesc ceva care sa ma faca sa simt ca traiesc, sa-mi redea dorinta de viata, sa ma ridice de la pamant unde sunt de prea multa vreme. Desi am intins mana timid spre unul sau altul sa ma traga de acolo nimeni nu m-a ajutata sa ma ridic. E ceva normal pentru lumea in care traim, fiecare om are viata lui, grijile lui si nimeni nu intorce capul spre cineva care s-a impiedicat pe drum sa-i dea o mana de ajutor. Oare de ca m-am asteptata ca o va face cineva pentru mine, trebuie deci sa gasesc puterea de a ma scula de jos singura. E insa foarte greu daca stii ca odata ajuns iar in picioare nu gasesti nimic si viata te impinge din nou si te culca la pamant.
Gata cu sentimentalismele si cu metaforele, am gasit pentru inceput motivul pentru care sa ma ridic singura si sper sa functioneze. Nu voi lasa nici o zi sa treaca fara a scrie aici si poate voi reusi sa raman in picioare, sa redevin persoana care am fost odata, sa-mi recastig increderea in mine si pofta de viata.
Sunt hotarata sa reusesc.
Nu am sa mai continui in seara asta pentru ca desi entuziasmata de noua mea preocupare sunt extrem de trista din cauza unor evenimente recente pe care nu am inca puterea sa le dezvalui, prea proaspete in minte, durerea e prea mare, dezamagirea si mai mare cu atat mai mult cu cat mi le-am provocat singura.
Stiati ca pot sa iubesc, sa urasc, sa ma indragostesc si sa-mi treaca doar imaginandu-mi, fara sa fie nevoie de nici un feed-back din partea opusa? Nu va schimbati inca parerea despre mine, nu am dubla personalitate, nici borderline, am doar o imaginatie foarte bogata, un suflet mare care mai are inca multe de oferit dar nu are cui.
Nu ma judecati prea aspru pana nu ma cunoasteti mai bine si no-comment!
Cred ca este o idee f buna sa faci o foaie alba ( sau , ma rog neagra) de hartie sa-ti fie confident, ea nu are nici o putere, nici de a fi de acord cu tine, nici de a te contrazice, nu-i asa ?
RăspundețiȘtergereCred ca puterea de a reveni sta in fiecare dintre noi si nu trebuie cautata altundeva !
Exista oameni care sufera mai mult decat tine si totusi nu renunta la lupta !
S-ar putea oare ca dorintele tale sa fie prea exagerate ? s-ar putea oare ca si tu sa fii contribuit la asta ?
Nu mai are nici un rost acum sa privesti inapoi, ci doar INAINTE